ÿþ<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd"> <html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml"> <head> <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=iso-8859-1" /> <title>Moneda Euro</title> <script type="text/javascript" language="JavaScript1.2" src="stmenu.js"></script> <style type="text/css"> <!-- .style2 {font-size: 14} .style4 {font-family: "Times New Roman", Times, serif} .style5 {font-family: Arial} --> </style> </head> <body> <div align="center"> <table style="width: 998px;" border="0"> <tbody> <tr> <td><img src="imagini_site/Banner_ro.jpg" alt="banner" height="155" width="998" /></td> </tr> <tr> <td><script type="text/javascript" language="JavaScript1.2" src="eidmenu.js"></script></td> </tr> <tr> <td style="width: 998px; height: 494px; vertical-align: top; text-align: left;" height="520"> <div style="margin-left: 800px;" align="right"><a href="euro_en.htm"><img src="imagini_site/steag_en.jpg" alt="en" border="0" /></a> <img src="imagini_site/steag_ro.jpg" alt="ro" border="0" /><br /> </div> <big class="style2 style5"><big><span style="font-weight: bold;">Moneda Euro </span></big></big><br /> <p> În prezent statele membre participante la euro sunt Austria, Belgia, Finlanda, Fran&#355;a, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovenia &#351;i Spania. Aceste &#355;&#259;ri sunt numite frecvent "Zona euro" sau "Euroland".</p> <p> Andora, Monaco, San Marino &#351;i Vatican folosesc de asemenea euro, de&#351;i nu sunt în mod oficial membri euro, nici m&#259;car membri ai UE. (Au folosit înainte monede care au fost înlocuite prin euro.) Din acestea, Monaco, San Marino &#351;i Vatican &#351;i-au creat propriile monede, cu propriile simboluri na&#355;ionale pe spate. Andorra folose&#351;te monede franceze &#351;i spaniole, de vreme ce au folosit francul francez &#351;i peseta spaniol&#259; ca &#351;i monedele sale. Aceste &#355;&#259;ri folosesc euro datorit&#259; unor în&#355;elegeri cu statele membre UE (Italia în cazul principatului San Marino &#351;i ora&#351;ului Vatican, Fran&#355;a în cazul principatului Monaco), aprobate de c&#259;tre Consiliul Uniunii Europene.</p> <p> Muntenegru &#351;i Kosovo, care au folosit marca german&#259; ca &#351;i moned&#259; a lor, au adoptat de asemenea euro, de&#351;i, spre deosebire de cele trei state de mai sus, nu au intrat în nici o în&#355;elegere legal&#259; în mod explicit cu UE care s&#259; le permit&#259; acest lucru.</p> <p> &#354;&#259;rile care au avut moneda na&#355;ional&#259; fix&#259; în raport cu marc&#259; german&#259;, ex. Bulgaria &#351;i Estonia, &#351;i-au fixat &#351;i ele ratele de schimb în raport cu euro.</p> <p> Din 2 februarie 2002, litasul lituanian (LTL) a intrat în ERM II, rata de schimb fiindu-i fixat&#259; în raport cu euro în locul dolarului american.</p> <p> Danemarca &#351;i Regatul Unit nu sunt apte în mod legal pentru aderarea la euro, pân&#259; când guvernele lor nu decid altfel. Suediei nu i-a fost aprobat&#259; participarea de nici un act legal; totu&#351;i, Suedia a decis în 1997 s&#259; nu se al&#259;ture zonei euro, a&#351;a c&#259; nu a f&#259;cut nici un efort spre a-&#351;i îndeplini criteriul necesar, de a avea o rat&#259; stabil&#259; de schimb. Suedia a f&#259;cut un referendum pe tema monedei unice europene pe 14 septembrie, 2003, participan&#355;ii votând împotriva euro, dup&#259; cum pute&#355;i vedea mai încolo: Da 41.8%, Nu 56.1%. Aceasta a constituit o decizie pentru minimum cinci ani.</p> <p> În Danemarca un referendum pe tema ader&#259;rii la euro a avut loc pe 28 septembrie, 2000, rezultând un procent de 53.2% împotriva ader&#259;rii.</p> <p> Nume</p> <p> Documentele oficiale ale UE utilizeaz&#259; termenii euro &#351;i cent atât la singular cât &#351;i la plural, în func&#355;ie de varia&#355;iile ocazionale ale limbiilor statelor mebre ale uniunii: de exemplu pluralul italian al euro este euri, în timp ce cuvântul grecesc pentru centime este lepto (&#955;&#949;&#960;&#964;&#959;).</p> <p> Monede &#351;i bancnote</p> <p> Toate monedele au o fa&#355;&#259; comun&#259; (1,2 &#351;i 5 cen&#355;i : Europa în lume ; 10, 20 &#351;i 50 cen&#355;i : Europa ca &#351;i o alian&#355;&#259; de State ; 1 &#351;i 2 euro : Europa f&#259;r&#259; frontiere) &#351;i o fa&#355;&#259; specific&#259; &#355;&#259;rii de c&#259;tre care este emis&#259; moneda (chiar &#351;i pentru Andora, Monaco, San-Marino &#351;i Vatican care &#351;i-au realizat propriile monede). Bancnotele au ie&#351;it toate dup&#259; o machet&#259; comun&#259; pentru toat&#259; zona euro. Evident, toate monedele sunt utilizabile în toate &#355;&#259;rile membre, de exemplu o moned&#259; cu portretul lui Juan Carlos are valoare circulatorie nu doar în Spania ci &#351;i în Finlanda, în Irlanda, etc...</p> <p> Data final&#259; de validitate a monedelor na&#355;ionale variaz&#259; de la un stat la altul. Prima moned&#259; care a disp&#259;rut a fost Deutsche Mark (marca german&#259;), pe 31 decembrie 2001 într-un minut, ultimele monede disp&#259;rând pe 28 februarie 2002, data la care toate monedele ar fi trebuit s&#259;-&#351;i înceteze valoarea legal&#259; în statele respective. Totu&#351;i b&#259;ncile centrale ale statelor din zona euro vor continua s&#259; accepte bancnotele &#351;i monedele vechilor devize. (de exemplu pân&#259; în 2012 în Fran&#355;a pentru bancnote).</p> <p> Simbolul monedei europene, ¬ , provine de la initiala continentului european, iar cele 2 bare paralele reprezinta stabilitate &#351;i siguran&#355;a. </p> <br /> <table border="0" width="100%"> <tr> <td> <div align="center"> <a href="eurobancnote.htm">Bancnotele Euro</a> </div> </td> <td> <div align="center"> <a href="euromonede.htm">Monedele Euro </a> </div> </td> </tr> </table> <br /> </td> </tr> <tr> <td> <div align="center"> <p class="style2">Copyright&copy; 2007, <a href="http://www.gecbucovina.ro">Asociatia Grupul Ecologic de Colaborare GEC Bucovina</a></p> </div> </td> </tr> </tbody> </table> </div> </body> </html>